200 de reguli de sah

                                                    200 de reguli de sah
1. Începeti partida fie cu

• 1.e4 fie cu 1.d4 ! (pionul din fata regelui peste doua  câmpuri sau pionul din fata damei peste doua  câmpuri). Dupa  mutarea e2-e4, posibilitatile albului sunt, totusi, mai mari. Personal, recomand si mutarile

• 1.c4 s i 1.Cf3.

2. Daca  este posibil, alegeti o mutare de dezvoltare care ameninta, în acelas i timp, ceva!
3. Dezvoltati caii înaintea nebunilor ! (regula lui Lasker)
4. Alegeti cel mai bun câmp pentru o piesa  si mutati-o direct acolo !
5. Nu este bine ca în deschidere sa  faceti mai mult de una, doua  mutari de pioni !
6. Nu scoateti dama în joc prea devreme !
7. Faceti cât mai curând rocada, preferabil rocada mica  ! De obicei rocada întareste pozitia regelui.
8. Cautati sa  obtineti controlul centrului !
9. Cautati sa  mentineti cel putin un pion în centru !
10. Nu sacrificati piese fara  o motivare clara  !
11. În deschidere, fiecare jucator trebuie sa  urmareasca  dezvoltarea armonioasa  si cât mai rapida  a pieselor sale, pe cele mai bune pozitii, stânjenind cât mai mult realizarea aceluiasi scop de catre adversar.
12. În deschidere, piesele trebuie sa  ia parte tot timpul la lupta pentru stapânirea centrului.
13. Pionii trebuie astfel mutati încât sa  se obtina  o structura  a lor cât mai favorabila .
14. Pionii care apara  rocada nu trebuie mutati decât în caz de absoluta  nevoie.
15. Nu este bine sa  mutati de mai multe ori cu aceeasi piesa  în deschidere (sunt totusi si câteva exceptii în anumite deschideri)
16.  Cea mai buna  piesa , pentru ocuparea unui câmp slab al adversarului, este calul !
17. Perechea de nebuni poate constitui, în multe pozitii, o compensatie mai mult decât suficienta  pentru dezavantajele materiale !
18. Perechea de nebuni devine mai tare pe masura deschiderii jocului !
19. Perechea de nebuni constituie un avantaj apreciabil în finalul partidei !
20. Trebuie folosite câmpurile ,,tari” din terenulul propriu: e4, d4, c4, f4, respectiv e5, d5, c5 s i f5, din terenul adversarului !
21. Trebuie initiate manevre pozitionale împotriva slabiciunilor adverse!
22. Câmpurile tari trebuie aparate preventiv si supraaparate !
23. Apararea unei singure slabiciuni într-o pozit ie, de obicei, nu este prea grea !
24. Nimzovici recomanda urmatoarea schema  de dezvoltare în deschidere: nebunii la e3 s i d3 (nu la g5 sau b3), dama la e2, turnurile la c1 s i d1 (nu la d1 s i e1), caii la c3 s i f3.
25. În pozitii egale se încep manevre de ambele part i cu scopul de a crea puncte slabe în pozitia adversarului.
26. Operatiile pe flancuri nu pot avea succes atâta timp cât centrul nu este asigurat.
27. Nu te grabi sa  efectuezi mutarea ! (o ultima  verificare înaintea efectuarii acesteia este strict  necesara ).
28. Analizati  si muta rile antireflex de tipul: ce figura  pot pune în priza  (în bataia adversarului).
29. La fiecare mutare noua , sa  faceti o noua  apreciere a pozitiei si un nou calcul al variantelor, ca si cum aceasta  pozitie nu v-ar fi cunoscuta  !
30. Cautati exceptiile, mutarile cele mai neobisnuite în cele mai diferite pozitii, indiferent ca  atacati sau va  aparati !
31. Atentia scade, în preajma victoriei: fii vigilent când ti se pare ca  s-a apropiat momentul victoriei !
32. Figura atacata  nu trebuie întotdeauna sa  mute ! (analizati si alte mutari posibile).
33. Mai pierdeti un minut, nu veti regreta, si aruncati o privire asupra pozitiei cu ochiul  începatorului! Nu va  ameninta cumva un mat într-o mutare? Dar în doua ? Nu cumva este atacata  dama sau turnurile? Nu cumva pierd un pion? O astfel de verificare elementara  va
pune la adapostul unei omisiuni la prima mutare. Respectând aceasta  regula , veti îmbina cu succes profunzimea gândirii cu precizia practica .
34. Sa  nu-t i pui niciodata  speranta în gres eala adversarului! Adversarul poate sa  nu greseasca  sau sa  greseasca  mai putin decât tine.
35. Sa  nu stai tot timpul la masa de joc! Este obositor si nu te pot i concentra „forte” decât perioade scurte de timp; asadar mici pauze în timpul partidei sunt foarte benefice (o mica  plimbare prin sala de joc, o privire pe fereastra  sunt relaxante, odihnesc ochii si mintea).
36. Fara  o necesitate exceptionala  calul nu poate fi mutat pe prima (respectiv ultima linie pentru negru) linie, daca  acesta desparte turnurile (recomandarea lui Alehin).
37. Facând o greseala  sau o inexactitate nu trebuie sa -ti spui ca  totul este pierdut, ci trebuie sa  te orientezi în noua situatie (Bronstein).
38. Obligativitatea existentei planului de joc, de-a lungul întregii partide! Pentru început este mai bine chiar sa  ai un plan de joc gresit decât nici un plan, pentru ca  în acest caz se acumuleaza  experienta si se vor alege planuri de joc din ce în ce mai realiste.
39. Înca  de la mutarile 6-8 trebuie schitat un plan pentru jocul de mijloc !
40. Secretul cel mare în sah este sa  nu faci niciodata  o mutare pâna  nu ai înteles perfect pozitia! (Robert Fischer).
41. Atentie! Sa  nu fiti surprinsi de mutarile intermediare ale adversarului ! (în special în jocul de mijloc).
42. Dupa  schimbul unui nebun pentru un cal partea care a luat nebunul trebuie sa  încerce imediat valorificarea superioritatii obtinute pe câmpurile de aceeasi culoare cu nebunul luat (în special prin actiunea bateriei dama  – nebun).
43. Nu treceti în aparare decât atunci când ati epuizat toate resursele de atac!
44. Pentru a obtine câmpuri, trebuie sa  dai câmpuri ! (Fischer).
45. În deschidere sau în jocul de mijloc, în unele pozitii este indicat sacrificiul temporar al unui pion, pentru a obtine o puternica initiativa  (Kasparov).
46. Tempourile în atac sunt mai importante decât materialul sacrificat (Kasparov).
47. În pozitii de joc de mijloc cu nebuni de culori diferite partea în atac are o piesa  în plus (Botvinnik).
48. Evita  mutarile pur defensive !
49. Nebunii pot fi dezvoltati pe pozitii centrale sau de flanc, primele fiind de preferat întrucât de aici mobilitatea si forta lor de bataie cresc. Daca , însa , centrul este ocupat de pioni, este de dorit dezvoltarea lor  în „fiancheto”.
50. Cea mai teribila  arma  în sah este integrarea planului advers în planul propriu!
51. Nebunul este figura care depinde cel mai mult de structura pionilor; asadar tineti cont de acest lucru la fiecare mutare de pion.
52. Dezvoltarea figurilor grele, trebuie sa  se faca  în asa fel încât dupa  aproximativ zece mutari turnurile si dama sa  poata  fi translate pe verticalele (coloanele) centrale, în vederea începerii actiunilor.
53. În majoritatea deschiderilor, cea mai buna  pozitie a turnurilor este cea centrala ; ele trebuie dezvoltate pe coloanele deschise, semideschise sau care tind eventual sa  se deschida .
54. Caii se instaleaza  pe câmpurile pivot sau în dispozitivul advers, de preferat pe câmpurile centrale.
55. Regula logistica : figurile trebuie asezate în spatele pionilor !
56.  Nebunul de ,,fianchetto” nu se schimba  decât în variantele fortate (trebuie pastrat, de regula ) !
57. În general, când exista  posibilitatea de a relua o piesa  adversa  cu doi dintre pionii proprii, este de preferat a se bate cu pionul aflat pe o coloana  mai spre marginea tablei !
58. În finalul de turnuri, tine turnul în spatele pionului, fie ca  este pionul tau, fie ca  este
pionul  adversarului !
59. Maestrul trebuie sa -si imagineze finalul în care va intra înca  din focul jocului de mijloc (dupa  circa 10-12 muta ri).
60. Primele principii în final sunt: sa  gândesti dupa  scheme si sa  nu te grabesti. În final, de îndata  ce aveti ragaz, când figurile nu sunt atacate, aduceti regele în centrul tablei.
61. Acumularea amenintarilor produce un efect psihic mai puternic decât executia rapida ; asadar, continuati atacul daca  aveti posibilitatea, renuntând, pe moment, la capturarea de piese.
62. Când adversarul are nebun, mentineti proprii pioni pe câmpuri de culoarea nebunului. Daca  aveti nebuni, ment ineti pionii pe câmpuri de culoare inversa  nebunului, indiferent daca  adversarul are cal sau nebun.
63. Jocul la complicatii este masura extrema , la care un sahist trebuie sa  apeleze numai atunci când nu gases te un plan bun si logic. (Alehin)
64. Asigura -te! este regula de baza  a multor idei strategice si act iuni practice ale maestrului si atentia face parte din arsenalul minimal al unui jucator de sah.
65. Sa  lupti în fiecare partida  pentru a te depasi pe tine însut i.
66. Nu este suficient sa  fii un jucator bun, trebuie sa  si joci bine! (Tarrasch).
67. Daca  suntem în cautarea unui plan este suficient sa  ne amintim o pozitie asemanatoare celei de pe tabla  si modul în care pozitia amintita  a evoluat si atunci problema generarii alternativelor de plan este ca si rezolvata . Nu ne mai ramâne decât sa  verificam  dupa  metoda lui Capablanca daca  ne putem aseza piesele într-o structura  identica  sau asemanatoare celei amintite si daca  acest lucru este posibil sa  adoptam acelasi plan de joc.
Dar chiar daca  verificarea logistica  arata  ca  nu putem utiliza acelasi plan, însusi acest efort de a adapta la situatia prezenta  linii vechi de joc, este un excelent generator de idei bune.
68. Valoarea absoluta  a pieselor, luând ca unitate de masura  pionul, este urma toarea:
– pionul
– calul si nebunul (fiecare valorând aproximativ cât trei pioni).
– turnul (valorând cât cinci pioni sau cât un nebun plus doi pioni sau cât un cal plus doi pioni).
– dama (valorând aproximativ cât doua  turnuri sau cât un turn plus cal plus pion).
– regele (în cazul când ia parte la lupt a , poate fi considerat echivalent  cu un cal) are
valoare infinita .
69.  În general, nebunul si calul au o valoare aproximativ egala . În pozitii închise, cu multi pioni, calul este de obicei superior. În pozitii deschise, cu pioni liberi care pot înainta fara  sa  fie opriti de pioni advers i, nebunul este mai tare.
Totusi, în ansamblu, nebunul detine o oarecare superioritate asupra calului. El înlocuieste dezavantajul de a nu putea muta decât pe o singura  culoare prin raza sa mare de act iune.
În lupta împotriva turnului nebunul, împreuna  cu pionii, sunt mai eficienti decât calul si pionii. În majoritatea cazurilor, perechea de nebuni este superioara  perechii de cai. În unele deschideri, nebunul damei poate fi dezvoltat, ramânând în pozitie initiala  si intervenind în atac la momentul oportun, fie pe diagonala c1–h6, fie  pe  diagonala  b2– h8.
70. Doua  turnuri sunt ceva mai slabe decât doi cai si un nebun. În schimb, doi nebuni si un cal sunt în mod evident superiori celor doua  turnuri.
71. Un turn plus perechea de nebuni sunt mai tari decât perechea de turnuri plus un cal.
72. Din avantajul primei mutari, albul pastreaza  doar o mica  init iativa , în majoritatea cazurilor insuficienta  pentru câstig.
73.  Ocuparea imediata  si numai cu pioni a centrului nu este obligatorie si, de multe ori, controlul asupra centrului este mai valoros decât ocuparea lui.
74.  Cea mai buna  pozitie a pionilor este în falanga  (unul lânga  altul pe aceeasi linie).
Steinitz a enuntat regula: „falangele de pioni trebuie sa  înainteze în asa fel încât ele sa  poata  relua mereu forma de falanga  pâna  în momentul când acest lucru nu mai este necesar” (de exemplu, când unul dintre pioni are posibilitatea de a se transforma în dama ).
75. Un pion aparat de un alt pion este mai tare decât un pion aparat de figuri, conform principiului general: apararea este mai buna  cu cât apara torul este mai slab ca valoare.
76. Cea mai buna  pozitie pe care o pot ocupa doi pioni este în falanga , iar cea mai
slaba  pozitie atunci când sunt dublat i.
77. Pionul izolat pe coloana d (isolani) poate constitui un puternic instrument de atac în jocul de mijloc, mai ales daca  adversarul neglijeaza , într-o masura  oricât de mica , apararea flancului regelui. Strategia indicata  în cazul unui pion izolat este atacul pe flancul regelui, dar acesta trebuie efectuat numai în conditii favorabile.
78. Stricta  specializare sau larga  diversitate, în alegerea repertoriului de deschideri ? Fiecaruia ce i se potriveste ! (Karpov).
79.  Strategia demna  de urmat în sectorul (tablei de sah) unde adversarul are în joc o piesa  în plus este schimbul pieselor.
80. Nu ezitati sa  efectuati mutari profilactice (dezvoltat i-va  simtul primejdiei) !
81. O arma  eficace o reprezinta  pressing-ul pozitional, combinat cu riscul controlat.
82. Cautat i mutarile subtile, paradoxale; inventivitatea creste în sah odata  cu experienta acumulata  si printr-un continuu antrenament.
83. Cel mai bun raspuns la un atac de flanc este o contraactiune în centru.
84.  Jucatorul abil si întelept Nu face nimic fara  un scop Sa  nu-ti fie distrati ochii Si nici mâna usoara
Daca  o mutare buna  se ofera  de facut Vezi daca  nu e una si mai buna .
85. În sah, astazi, a devenit aproape mai greu si mai riscant sa  ataci decât sa  te aperi, deoarece adversarul pândeste sa  vada  ce slabiciuni îti creezi singur sau îti poate crea el, dupa  ce te-ai avântat cu piesele în atac, fiind gata oricând sa  exploateze aceste slabiciuni pe contraatac.
86. Nu este permis atacul cu intentia de a câstiga, întrucât pozitiile egale la joc corect duc tot la pozitii egale. Numai în cazul afectarii echilibrului, partea care detine avantajul are justificarea de a ataca. De subliniat necesitatea de a actiona astfel pentru a evita riscul
pierderii avantajului.
87. O figura  prost plasata  pe un câmp la marginea tablei face sa  scada  sensibil forta de lupta  a ansamblului pieselor si permite adversarului sa  realizeze o superioritate de forte în centru.
88. Matul sufocat
(etouffé): 1.e4 c6 2. Cc3 d5 3.Cf3 d:e4 4.C:e4 Cf6 5.De2 Cbd7 6.Cd6 sah mat. (Keres–Arlamovski; 1950. Dupa  cum se vede si marii maestrii cad în curse elementare).
89. Un alt exemplu: 1.e4 g6 2.Cc3 Cf6 3.Cd5 C:e4 4.De2 Cd6 5.Cf6 mat (la 4…f5 urmeaza  5.g4 c6 6.Cf4 d5 7.f3 Cd6 8.De5 Cf7).
90. Sahul dublu : 1.e4 e5 2.f4 e:f4 3.Cf3 d5 4.Cc3 d:e4 5.C:e4 Ng4 6.De2  N:f3 7.Cf6 sah mat.
91. Matul lui Legal : 1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.Nc4 h6 (în partida de origine, jucata  de Legal, sa jucat 3…Ng4 4.Cc3 g6 5.C:e5 N:d1?? 6.N:f7+ Re7 7.Cd5 sah mat) 4.Cc3 Ng4 5.C:e5!  N:d1?? (negrul ar fi trebuit sa  se resemneze cu pierderea unui pion jucând 5…d:e5) 6.N:f7+
Re7 7.Cd5 sah mat.
92. O alta  cursa , în care au cazut multi începatori : 1.e4 e5 2.Cf3 f6?? 3.C:e5 f:e5 4.Dh5+  cu doua  variante :
A: 3…g6 4.D:e5+ s i 5.D:h8, cu avantaj material suficient pentru victorie;
B: 3…Re7 4.D:e5+Rf7 5.Nc4+Rg6 6.Df5+ Rh6 7.d4+ g5 8.h4 si albul da  mat în câteva
mutari.
93. O alta  cursa , în Gambitul Budapesta : 1. d4 Cf6 2.c4 e5?? 3.d:e5 Ce4 (mergea si 3…Cg4) 4.a3 (mai exact era 4.Dc2) d6 5.e:d6 6.g3? C:f2! 7.R:f2 N:g3+ si albul pierde dama.
94. Si acum, o cursa  în Apararea franceza  : 1.e4 e6 2. d4 d5 3.Cc3 Nb4 4.g3 N:c3 5.b:c3 Ce7 6.Cf3 d:e4 7.Cg5 Cc6 8.Nc4 Ca5? (nu obsearva  lovitura urmatoare) 9.C:f7 ! R:f7 10.Dh5+ g6 11.D:a5 s i, luând pionul „e4”, albul câstiga .
95. O cursa  în Apararea Caro-Kan : 1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 d:e4 4.C:e4 Cf6 5.Dd3 e5 6.d:e5 Da5+ 7.Nd2 D:e5 8.0-0-0 C:e4 9.Dd8+ !! R:d8 10.Ng5++ Rc7 11.Nd8 sah mat.
96. O cursa  în Apararea Siciliana  : 1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 c:d4 4.C:d4 a6 5.Ne3 Cf6 6.Cd2 d5?? 7.e5 Cfd7 8.f4 Cc6?? 9.Ne3 g5? 10.C:e6 !! f:e6 11.Dh5 Re7 12.f5 g:f5 (12…h6 13.Ng5 h:g5 14.Dg5) 13.Nc5 si albul câs tiga .
97. Atât strategia cât si logistica se bazeaza , în principal, pe amplasamentul si jocul pionilor, tactica bazându-se mai mult pe jocul figurilor. Implicatiile strategice ale fiecarei mutari de pion sunt enorme. Cunoasterea cât mai multor aspecte strategice ale mutarilor de pion este una dintre conditiile de baza  ale marii performant e în sah.
98. Atacul nu trebuie declansat pâna  nu este foarte clar ce vrem sa  obtinem si daca  nu cumva, amânându-l si pregatindu-l mai bine, am putea realiza mai mult.
99. Initiativa înseamna  timp si posibilitati active si de aceea constituie superioritate. Pozitia joaca  rolul prim, materialul e pe locul al doilea. Spatiul si timpul sunt factori secundari ai pozitiei  (Capablanca).
100. Fii agresiv, dar joaca  mutari profund calculate si fara  ,,zgomot” !
101. Nu-ti asuma riscuri inutile !
102. Trebuie sa  te asiguri ca  fiecare mutare are un scop !
103. Daca  cunosti stilul adversarului tau, profita  de acest lucru, dar în analiza finala  joaca  la tabla , nu la jucator !
104. Nu ignora mutarile adversarului tau !
105. Sa  nu faci analize inutile ! Verifica  doar mutarile sau planurile care au sens !
106. Raspunde la toate amenintarile ! Încearca  sa  faci aceasta prin îmbunatatirea pozitiei proprii si/sau desfasurarea unui contraatac.
107. Joaca  pentru initiativa  ! Daca  o ai deja, trebuie sa  o mentii, daca  nu o ai încearca  sa  o obtii !
108.  Daca  faci o gafa , nu trebuie, totusi, sa  renunti la lupta  ! Dupa  ce obtine avantajul, adversarul tau ar putea sa  se relaxeze si sa  te lase sa  ,,scapi”.
109. Sa  nu faci niciodata  o mutare riscanta , sperând ca  adversarul nu va observa, decât daca  ai o pozitie pierduta , în acest caz nemaiavând nimic de pierdut !
110. Bazeaza -te pe propriile-ti puteri ! Daca  nu vezi sensul mutarii adversarului tau, presupune ca  nu exista  !
111. Nu sacrifica piese fara  un motiv bun !
112. Când consideri ca  nu poti sa  te decizi în a refuza un sacrificiu, accepta -l !
113. Ataca  cu mai multe piese (în formatie); nu te baza numai pe una sau doua  piese !
114. Evita  atacurile duble ! (cel mai periculos atac dublu este cel al calului).
115. Joaca  pentru stapânirea centrului : pa zeste-l, ocupa -l  si influenteaza -l ! Lupta  pentru centru cu pionii !
116. Nu face mutari neglijente de pioni ! În deschidere, muta  doar pionii necesari completarii dezvoltarii !
117. Daca  e posibil, muta  ambii pioni din centru cu câte doua  câmpuri fiecare !
118. În deschidere, muta  numai pionii centrali ! (numai daca  sistemul de deschidere sau situatia necesita  o alta  abordare a mutarii pionilor).
119. Încearca  sa -ti dezvolti nebunii înainte de a-i bloca, prin mutarea pionilor din centru, cu un  singur câmp !
120. Dezvolta -ti piesele rapid, preferabil catre centru (în special caii, care sunt mult mai activi, în pozitii centrale sau semicentrale) !
121.  Dezvolta -ti piesele si, implicit pozitia, cu un scop, nu doar de dragul dezvolta rii !
122. Nu pierde timp sau mutari; încearca  sa  dezvolti o noua  piesa  la fiecare mutare ! Nu muta o piesa  de doua  ori, în deschidere, fara  un motiv bine întemeiat !
123. Încearca  sa  dezvolti piesele creând amenintari în acelas i timp, dar nu amenintari fara  sens (inutile) !
124. Dezvolta -ti piesele minore devreme; piesele de pe partea regelui ar trebui, de obicei, dezvoltate mai devreme decât cele de pe partea damei !
125. Dezvolta -ti piesele si în timpul schimburilor !
126. Pentru a exploata un avantaj în dezvoltare, ataca  !
127. În deschidere, nu-ti departa dama de la joc, pentru a câs tiga un pion !
128. Nu scoate dama prea devreme în joc, decât daca  ,,firul” natural al jocului o cere !
129. Încearca  sa  dai cât mai mult sens posibil mutarilor tale !
130. Ocupa  liniile si coloanele deschise (câmpurile libere) sau care tind sa  se deschida  la mutarile urmatoare !
131. Dezvolta -ti turnurile, ca sa  deschizi coloanele, sau sa  prega testi ocuparea lor !
132. Efectueaza  rocada devreme !
133. Încearca  sa -l împiedici pe adversar sa -si faca  rocada; mentine-i regele blocat în centru, în special în jocurile deschise !
134. Încearca  sa  blochezi piesele adversarului tau ! Evita  blocajele împotriva pieselor tale ! Nu captura piese blocate decât daca  poti beneficia facând aceasta ! Daca  este posibil, încearca  sa  ataci în special cu pionii !
135. Dupa  efectuarea rocadei, nu muta pionii din fata regelui fara  un motiv foarte bine întemeiat !
136. Pentru a ataca regele, alege drept tinta  câmpurile din jurul lui !
137. Cauta  tactici în special pe câmpurile de culoarea nebunului tau, care nu are corespondent din partea adversarului !
138. Încearca  sa  eviti schimburile prea timpurii de nebuni pentru cai !
139. Dubleaza -ti piesele atacante, prin construirea bateriilor de piese ! Plaseaza  dama s i turnurile pe aceeasi coloana  sau linie iar dama si nebunul pe aceeasi diagonala  !
140. Construieste baterii cu piese de valoare mica  în fata, desigur, daca  tactica nu necesita  altceva !
141. Ma reste eficienta muta rilor tale !
142. Joaca  flexibil !
143. Pentru a întari controlul unui câmp, dubleaza -ti piesele tale majore (turnurile sau dama) !
144. Determina , daca  ai un joc deschis sau închis, si joaca , în functie de aceasta, ca atare !
145. De obicei, joaca  pentru a retine nebunii în jocuri deschise si, uneori, caii în jocuri închise !
146. Pentru a îmbunatati pozitia nebunului tau, plaseaza -ti pionii pe câmpuri de culoare opusa  !
147. Pastreaza -t i slabiciunile pe culoarea opusa  nebunului cel mai puternic al adversarului !
148. Schimba , când esti în avantaj material sau când esti atacat !
149. Evita  schimburile, când nu ai avantaj material sau nu esti atacat !
150. Alege un plan bun si t ine-te de el ! Schimba -l numai când trebuie !
151. Pentru a câs tiga spatiu, de obicei, trebuie sa  ,,sacrifici” timp. Când obtii controlul unor câmpuri, de regula , cedezi alte câmpuri.
152. Daca  esti strâmtorat, schimba  jocul prin schimburi materiale !
153. Schimba  piesele proaste, minore, cu unele mai bune ale adversarului !
154. Daca  pozitia este nesigura  (dezorganizata ), deghizeaza -ti planurile : efectueaza  mutari care nu te angajeaza  !
155. Pentru a câs tiga spatiu, avanseaza  pionii !
156. Daca  centru este blocat nu face automat rocada !
157. Daca  esti ramas în urma  cu dezvoltarea, pastreaza  jocul închis !
158. Încearca  sa  acumulezi mici avantaje !
159. Încearca  sa  domini linia a 7-a (respectiv linia a 2-a), cu turnurile în special !
160. Utilizeaza  metoda analitica  ! Când nu stii ce sa  faci, mai întâi evalueaza  pozitia, apoi, pune-ti întrebari pertinente asupra analizei tale !
161. Când doua  perechi de piese sunt în priza , nu are importanta în ce ordine le capturam ! (de exemplu, cal si nebun contra doi nebuni).
162. În pozitie mai buna  se cauta  mutarea de câstig; în pozitie mai slaba  se cauta  mutarea de remiza ; în pozitie pierduta  se cauta mutarea de prelungire a luptei.
163. Dezavantajul material poate fi compensat printr-o asezare superioara  a pieselor, avantaj pozitional care consta  într-o mai mare mobilitate a pieselor si în colaborarea lor armonioasa .
164. Juca torul de sah trebuie sa  acorde o mare importanta  modalitatilor de creare a superioritatii pozitionale, cât si a celor de exploatare prompta , cu precizie, a acestora. A scapa prima ocazie de acest fel echivaleaza , de cele mai multe ori, cu amânarea pentru mult mai târziu sau chiar cu pierderea definitiva  a posibilitatii de a obtine avantaj decisiv.
165. În multe deschideri, mutarea a 7-a sau a 8-a, h3 limiteaza  dezvoltarea nebunului negru din ,,c8” si, în acelasi timp, da  libertate de actiune calului alb din ,,f3”.
166. Trebuie sa  preluam repede initiativa, pentru ca  acela care o are poate gasi aproape întotdeauna noi mutari active, care maresc presiunea asupra pozitiei adverse, nemaipermitând acestuia sa  atace slabiciunile potentiale aparute în dispozitivul nostru. Iar initiativa este un rezultat al folosirii mai bune a resurselor decât adversarul.
167. O indicatie pentru stilul de joc : sa  joci linistit si optimist, având tot timpul în vedere planul de joc !
168. Nici o piesa  nu trebuie sa  ramâna  inactiva  !
169. Patrunderea pieselor grele pe ultimele linii adverse, este, în general, decisiva .
170. În deschidere si în jocul de mijloc, calul si nebunul au aceeas i valoare, fiecare fiind ceva mai pretios decât trei pioni. Turnul este aproximativ egal cu o figura  usoara  plus doi pioni, dama este egala , ca valoare, cu doua  turnuri, dar reprezinta  mai putin decât trei figuri usoare.
171. În final, valoarea pionului creste. Astfel, doi pioni sunt egali cu o figura  usoara , iar turnul egal cu o figura  usoara  si un pion. Deci, în jocul de mijloc, calitatea este echivalenta  cu doi pioni, iar în final cu un pion. Doua  turnuri sunt mai valoroase decât o dama . Trei figuri usoare sunt egale cu dama. O dama  este egala  ca valoare cu un turn + o figura  usoara  si un pion.
172. Cele mai periculoase atacuri duble sunt cele ale calului. Cea mai periculoasa  forma  a atacului dublu o constituie sah-ul prin descoperire.
173. Specializarea în atacuri foarte complexe, însa  bine sustinute pozitional, creeaza  perspectiva de a decide de cele mai multe ori partidele în jocul de mijloc.
174. În deschidere trebuie sa  se efectueze doua  (maxim trei) mutari de pioni, sa  se dezvolte caii, nebunii, sa  se efectueze rocada si sa  se faca  lega tura între turnuri.
175. Câs tigul de „tempo” este o permanenta  necesitate de-a lungul partidei. El se obtine prin atacarea unei piese adverse de valoare superioara  cu una proprie mai putin valoroasa , realizând, în acelasi timp, fie o completare a dezvoltarii, fie o îmbunatatire a pozitiei, fie aducerea figurilor proprii în situatia de a executa o combinatie decisiva . Daca  piesa adversa  este nevoita  sa  faca  o mutare de retragere, atunci cel care ataca  obtine ceea ce se numeste „câs tigul unui tempo”.
176. Blocada constituie o metoda  de lupta  pozitionala  foarte importanta , care poate fi folosita  cu succes împotriva pionilor liberi, dar, în raport cu alte caracteristici strategice ce pot exista în unele pozit ii, ea nu constituie singurul plan just aplicabil în pozitia respectiva .
De aceea, trebuie sa  se t ina  seama întotdeauna de totalitatea caracteristicilor unei pozitii si, numai când pionul liber constituie factorul dominant, sa  se aplice metoda blocadei.
176. Spargerea blocadei. Caracteristica principala  a unui lant  de pioni o constituie faptul ca  cele doua  siruri albe si negre se blocheaza  reciproc. Atacul trebuie îndreptat împotriva celui mai slab punct din sirul de pioni advers, contra pionului care se afla  la baza lui.
177. Stapânirea unei coloane deschise asigura  un avantaj pozitional substantial. Lupta pentru stapânirea acestora se împarte în doua  faze. Prima cuprinde manevrele pentru ocuparea ei iar a doua, exploatarea acestui avantaj, constând din posibilitatea de a patrunde
în mod decisiv cu piesele grele pe liniile a 7-a si a 8-a (respectiv pe  liniile 1 si a 2-a).
178. Avansarea rapida  a unuia sau a doi pioni, sustinuta  tactic de toate piesele, constituie un plan strategic‚ tipic, menit sa  deschida  coloanele pe care se afla  acesti pioni sau unele diagonale. Înaintarea pionilor se prega teste în spatele lor si se face în momentele când pot fi mutati cu ,,tempo” (mai ales prima lor mutare), caci un tempo câstigat conteaza  enorm în astfel de situatii.
179. Avansarea, în cooperare, a pionilor cu figurile este fireasca  si din punctul de vedere al necesitatii de a aduce cât mai multe piese în joc si de a obt ine un plus de resurse (material, ,,tempo” si spatiu) la locul unde se decide lupta. Pionii se avanseaza  nu numai pentru a ameninta cu transformarea, dar si pentru a-i oferi la schimburi favorabile, sau a crea ,,câmpuri de forta ” în jurul lor.
180. Pionii avansati cresc vertiginos în valoare, daca  pot fi bine sust inuti de figuri, lasând, totodata , în urma lor un important plus de spatiu pentru diverse manevre active.
181. Evitati izolarea pieselor ! (de exemplu o dama  izolata  în deschidere sau în jocul de mijloc).
182. Schimbul nebunului abia dezvoltat (în deschidere) este cu totul inoportun. De asemenea, nebunul de ,,fianchetto” (nebunul dezvoltat la ,,b2”, ,,g2”, respectiv ,,b7”, ,,g7”) trebuie pastrat cât mai mult cu putinta .
183. La multi campioni mondiali un ,,tempo” – mai ales în deschidere – aparea, deseori, ca fiind mai valoros decât un pion.
184. Preocuparea pentru utilizarea optima  a rezervei de ,,tempo”-uri este pe primul plan, ca importanta, în partida de sah; este esenta însasi a acestui joc.
185. Devierea este un procedeu tactic cu scopul de a îndeparta o figura  care apara  pozitia regelui, pentru a face posibil un atac de mat sau obtinerea unui avantaj material.
186. În finaluri, aplicati principiul fortei : un singur pion stopeaza  doi pioni advers i.
187. În cadrul unor variante de deschidere mutarea nebunului alb din c1 poate fi întârziata  pâna  când poate interveni cu succes în sprijinul atacului, fie pe diagonala c1–h6, fie pe diagonala c1–a3.
188. În timpul deschiderii si al jocului de mijloc apa rarea regelui este o preocupare constanta . Ajuns în final, regele se transforma într-o piesa  ofensiva  si de cea mai mare importanta . În general, regele trebuie sa  ocupe centru tablei si, aproape întotdeauna, sa  se
afle înaintea pionilor sa i !
189.  Feriti-va  de geometria de figuri ! (daca  adversarul mai are cel put in un cal sau un nebun, va  poate surprinde cu un atac dublu).
190.  Sa  nu lasati regele în centru nerocat, mai mult decât este nevoie ! Sa  faceti rocada si sa  va  puneti regele la adapost !
191. Uneori, când pozitia permite si adversarul are regele în centru, putem sacrifica câteva figuri pentru un atac decisiv de mat.
192. Într-o partida , a stârnit senzatie o mutare a lui Fischer, care a schimbat un cal, excelent plasat, pe un nebun slab al adversarului, dar… a intuit precis câstigul ! (except iile întaresc regula si scopul scuza  mijloacele !)
193. Învatarea artei de a lupta cu succes în sah se face sub îndrumarea unui antrenor si se completeaza  cu studiul partidelor comentate de marii maestri.
194. Pentru faza de alegere a repertoriului de deschideri este recomandabil sa  se formeze un grup cât mai redus ale acestora, dar astfel ales încât orice ar juca adversarul sa -l putem obliga, totusi, prin intervertire de mutari, sa  ajunga  în pozitii pe care le cunoastem.
195. Pentru evitarea curselor în deschidere este bine de cunoscut cât mai multe curse.
Iata  câteva curse din  partida spaniola  :
196.  1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3. Nb5 Cge7 4.0-0 g6 5.d4 Ng7 6.d:e5 C:e5 7.C:e5 N:e5:b2 9.Cd2 c6 10.Tb1 Nd4? (o greseala  care permite albului sa  încheie elegant partida) 11.Cc4! Nc5 12.Dd4! N:d4 13.Cd6 sah mat!
197.  1.e4 e5 2.cf3 Cc6 3.Nb5 Cf6 4.0-0 d6 5.d4 C:e4 6.d5! a6 7.Nd3 Cf6 8.d:c6 e4 9.Te1 d5 10.Ne2! e:f3 11.c:b7! N:b7 12.Nb5 sah mat!
198.  1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Cc3 Nc5 4.C:e5 C:e5 5.d4 N:d4 6.D:d4 D:f6 7.cb5 Rd8 8.Dc5 Cc6 9.Df8 sah mat
199.  1.e4 e5 2.cf3 Cc6 3.Nb5 Nc5 4.c3 d5 5.d4 e:d4 6.c:d4 d:e4 7.Ce5 Nd7 8.C:d7 Nb4+ 9.Cc3 D:d7 10.d5 Td8 11.T:e4+ d:e4 12.Dd8+! D:d8 13.C:d8+ R:d8 14.R:h2 si albul are avantaj decisiv.
200. 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cge7 4.c3 d6 5.d4 Nd7 6.0-0 Cg6 7.Cg5?! h6? 8.C:f7! R:f7 9.Nc4+ Re7?! 10.Dh5 De8